MONITORUL IMOBILIAR

Cu putine zile in urma , luandu-mi o pauza de la lucru pentru a-mi face o cafea , am facut greseala sa conectez  aparatul de televiziune  in ideea de a sti daca nu s-o fi petrecut ceva grav despre care sa nu fi aflat la timp. Dar nu se petrecuse nimic . Aceleasi chipuri oarecari , dintre care unele abia isi ascund trasaturile ce i-ar fi placut lui Toulouse-Lautrec , defilau si atunci si aduceau la moara aceeasi faina macinata in sute de episoade anterioare , inchipuind teme si opinii ce nu prezinta, la drept vorbind , nici o insemnatate . Insa , de data aceasta , am privit cu o atentie anumita caci intre comentatori  se afla si o juna care , mai an , se ocupa de ” imobiliare” si nazuia sa si faca o cariera in acest domeniu dificil. Acum, juna - care , in afara unei uratenii vorbarete  , nu mai interesa prin nimic - facea un fel de dezvaluiri despre o recenta reuniune de partid politic care isi consumase invoielile la brasseria Capsa si , ulterior , stabilise deznodamantul prin ” negociere” (caci asa vorbesc ziaristii facuti pe puncte) desfasurate pe holurile salii de conferinte . Bineinteles ca intreaga istorie era de un ridicol absolut , aratand ignorarea materialului si o mentalitate de slujbas marunt care , uneltind prin bodegi sau mici restaurante ” express” impotriva vatafului de la birou , isi imagineaza ca pretutindeni tocmelile se fac in acest spirit mizerabilist. Insa tulburatoare nu era nici aceasta viziune si nici aplombul fara nici o inhibitie ce izbeau numaidecat ci amatorismul perpetuu din categoria ” azi aici, maine’n Focsani ” . “Fata buna la toate” ce se ocupa astazi de politica era cu ceva timp in urma unul din precursorii presei de isterie senzationalista in materie de imobiliar ale carei aparitii la buletinul de stiri se traduceau mereu in istorii inspaimantatoare cu preturi care cresc exponential si cu declaratii de “specialisti” de aceeasi teapa care, la randul lor , prevesteau numai prapastii in nadejdea de a fi bagati in seama .Erau concluzii intarite si prin dialog direct . In vreo cateva randuri , intrebandu-ma prin telefon (pentru ritualicul ” citat ” ce pigmenteaza orice articol scris pe genunchi ) despre cate o tema oarecare , si de obicei stupida ,ma straduisem sa-i explic elemente de abecedar al ” meseriei ” dar , observand ca mai degraba as vorbi la pereti , am lasat-o in ale ei fiindca , la drept vorbind, categoria e prea bine definita in aproximativ si inconsistent pentru a mai reclama timp pierdut in vederea unei minime curiozitati epistemice . Si , totusi, ceva ii ramasese si se desfasura  in aceeasi maniera  de neuitat : vorbirea de morisca stricata , de unde nu se poate tine minte  nimic .